O Incursiune in Sistemul de Sanatate Mintala: Ce se Ascunde in Spatele unor Orori

16 Dec 2008

By Emilia Chiscop

Sau ca aceea comisa de o femeie din Iasi, Luminita Solcan, care in 2005 l-a injunghiat mortal, in git, in timpul slujbei religioase, in fata a mii de credinciosi, pe celebrul calugar Roger, din Franta? Sau ca aceea a unei profesoare, Ramona Croitoru, de la un liceu de elita din Iasi, care acum trei ani l-a ucis pe invatatorul din satul natal, socindu-si colegii de cancelarie si pe toti care au cunoscut-o?

Toti acestia au fost diagnosticati in trecut cu tulburari psihice, dar dupa ce au iesit de pe poarta Spitalului de Psihiatrie Socola nu au mai fost in evidentele nimanui care sa le monitorizeze starea de sanatate. O responsabilitate pentru aceste crime o poarta si sistemul de sanatate mintala din Romania.

Putini romani nu au auzit de teribila crima care a tulburat linistea Iasului in seara de 3 iulie 2008. Stirea ca un barbat de 39 de ani si-a decapitat mama, i-a pus capul la pervaz, dupa care s-a aruncat de la etaj in incercarea, ratata, de a se sinucide, a circulat pe toate canalele. S-a aflat apoi ca Florin Astefanoaei a fost lipsit de discernamint in momentul comiterii crimei si ca e un vechi pacient al Spitalului de Psihiatrie Socola din Iasi, fiind internat aici in cursul anului 2002 si diagnosticat cu schizofrenie. De atunci si pina acum s-au scurs insa sase ani: un rastimp despre care nici o institutie medicala sau sociala din Romania nu poate spune nimic privind starea de sanatate sau tramanentul celui devenit criminal in timpul unui delir.

Florin Astefanoaei a convietuit in acest rastimp cu mama lui pina cind vocile din mintea sa i-au "comandat" sa o ucida. Daca nu ar fi comis crima, acest om grav bolnav - despre care vecinii de bloc au povestit ca inainte nu era deloc violent - ar fi fost in continuare in afara evidentelor institutionale. Asa cum sint probabil sute de persoane cu tulburari psihice din Romania, unde sistemul de sanatate mintala nu isi monitorizeaza pacientii odata ce au iesit de pe poarta spitalului daca ei insisi nu se ingrijesc de asta. Crima oribila savirsita de Florin Astefanoaei, etichetat drept "diavol", are in spate nu doar o boala a mintii. "Diavolul" poate ca nu ar fi existat daca pacientul ar fi fost ingrijit la timp. Sau poate ca "diavolul" e tocmai acest sistem depasit, care asteapta o reforma aminata de la an la an.

Acelasi "diavol", o alta crima care a facut inconjurul lumii acum trei ani. Luminita Solcan, de 36 de ani, l-a injunghiat mortal, in git, pe celebrul calugar Roger - confidentul Papei Ioan Paul al II-lea - de la manastirea Taize, din Franta, devenita loc de pelerinaj in intreaga lume. Luminita Solcan era unul dintre pelerini. L-a omorit pe Fratele Roger in timpul slujbei religioase, in fata a mii de oameni. In 2000, Luminita Solcan fusese diagnosticata cu tulburare depresiva atipica, dar medicii nu au putut spune nimic mai mult despre ea. Nici un specialist nu a mai vazut-o de atunci si pina in momentul tragediei.

"Femeia suferea de o depresie cu elemente atipice, adica delirante, halucinatorii. Tratamentul in cele mai multe cazuri duce la mentinerea unei anumite normalitati, dar atunci cind acesta este intrerupt pentru o perioada mai lunga sau mai scurta, boala se poate decompensa si evolua spre agresivitate si dezechilibre socio-familiale", declara in august 2005 prof.dr. Petru Boisteanu, directorul Spitalului de Psihiatrie din Iasi. "Nu cred sub nicio forma ca este vorba de fata mea. Ea e linistita, credincioasa si cu frica de Dumnezeu. Nu ar face rau nimanui. In Franta a plecat pe cont propriu, si-a luat bilet de avion din banii ei", povestea atunci ingrozita mama ei, fosta profesoara la un liceu de renume din Iasi.

Oamenii nimanui

In sistemul de sanatate mintala din Romania, persoanele cu tulburari psihice au doua posibilitati pentru a ajunge in fata medicilor dupa o externare. O posibilitate este ca familia sa le tina permanent in atentie, sa se asigure ca isi iau medicatia, ca merg periodic la controale in ambulator, sa le aduca la spital atunci cind apare o noua criza. In unele cazuri acest lucru se intimpla, dar in multe, nu.

"Din cauza stigmatizarii oamenilor cu tulburari psihice - considerate afectiuni rusinoase, ca sifilisul sau SIDA, familia unui astfel de pacient are o atitudine care trece dintr-o extrema in alta", explica dr. Serban Turliuc, psihiatru, director medical al Spitalului de Psihiatrie Socola din Iasi: "Daca la inceput familia roieste in jurul medicilor dorind sa il faci bine si sa ii infirmi ca este «nebun», dupa mai multe crize si internari, familia tinde sa il marginalizeze, sa il excluda - nu e de-al nostru. Se ajunge astfel la legumizare, nu i se dau activitati, familia e bucuroasa ca sta cuminte in fata televizorului", spune dr. Turliuc, atingind una dintre problemele mari in Romania, unde "tulburarea psihica e ceva rusinos, iar din acest motiv si problemele sistemului sint negate si aruncate sub pres".

In aceste conditii, singura posibilitate ca pacientul cu probleme psihice sa ajunga iar in fata medicilor este cea din cazul crimei de la Iasi. "Trebuie sa savirseasca o fapta antisociala, pentru a-mi fi adus din nou in spital, de politie sau de apartinatori", explica dr. Serban Turliuc.

Cale de mijloc - monitorizare si preventie - nu exista. "Ca sa nu se ajunga la fapta antisociala, ar trebui sa avem suficienti asistenti sociali integrati sistemului de sanatate mintala, scoliti special pentru aceste tipuri de probleme. Ei ar tine periodic, saptaminal sau lunar legatura cu pacientii, ar verifica starea lor, daca isi iau medicatia, i-ar indruma la control din vreme", mai spune dr. Turliuc.

Interesele spitalului, mai presus de ale pacientului

In momentul de fata, asistentii sociali, ergoterapeutii, personalul paramedical ca membri ai echipelor terapeutice alaturi de psihiatri, psihologi si asistenti sociali, exista doar la nivel teoretic. Legea sanatatii mintale, adoptata in 2002, dar devenita operationala abia dupa aparitia normelor de aplicare din 2006, la presiunea Uniunii Europene, creeaza cadrul pentru reformarea sistemului, in prezent hiperspitalizat, care face din orice persoana cu probleme prizonierul unei abordari unilaterale, din partea medicului psihiatru, care detine suprematia.

"In Romania, in centrul sistemului de ingrijire se afla spitalul. Acesta decide internarea, externarea, iar daca exista in apropiere un centru de ingrijire comunitar, va cere tot aprobarea spitalului. Chiar si denumirile de «pre-spitalicesc», «post-spitalicesc», «servicii complementare de ingrijire» arata existenta unei mentalitati care situeaza in centrul sistemului spitalul", spune Mugur Ciumageanu, psiholog clinician, expert al Ministerului Sanatatii si unul din autorii strategiei in domeniul sanatatii mintale in Romania.

Asadar, desi prevazute de lege, echipele terapeutice mixte nu functioneaza in realitate. Asistentii sociali sint nu doar insuficienti, dar nici nu au pregatirea necesara pentru a-si indeplini rolul prevazut de lege. "La Spitalul Socola, al doilea ca marime din tara, sint doar trei asistenti sociali", exemplifica directorul medical Turliuc.

Cifrele la nivel national confirma o situatie critica. In perioada 2006-2008, cind a fost investit de Ministerul Sanatatii ca director al Centrului National de Sanatate Mintala, organism creat cu rolul de a coordona reforma in acest domeniu, Mugur Ciumageanu constata ca in sistemul de ingrijiri psihiatrice din Romania - atit spitalicesc cit si comunitar - erau 110 asistenti sociali, cu 800 mai putini fata de necesarul minim estimat. El atragea atentia intr-un plan de masuri propus ministerului anul trecut, ca atributiile lor nu sint clar definite, ca nu au pregatirea adecvata si propunea angajari masive, investitii in formarea lor profesionala, normative care sa inlature confuziile legate de munca asistentilor sociali in cadrul echipelor terapeutice si introducerea de sporuri salariale care sa atraga in sistem profesionistii, tentati sa lucreze in alte domenii mai bine platite si unde nu au un rol marginal.

Asistentii sociali reprezinta categoria cea mai deficitara a sistemului romanesc de sanatate mintala, nu insa si singura. Psihologii sint in total 350, iar minimul necesar calculat anul trecut era de 800. Nici medicii, categoria de baza a ingrijirilor psihiatrice, nu sint citi ar trebui. La Spitalul de Psihiatrie din Iasi, deficitul de medici psihiatri, de exemplu, este de 60%, cu circa 10% mai mare decit deficitul la nivel national. Asistentele medicale inregistreaza un deficit similar cu cel al medicilor, in medie de aproximativ 50%.

16.000 de potentiali oameni cu tulburari psihice in Iasi

Potrivit datelor afisate pe pagina de internet a Ministerului Sanatatii, toti acesti specialisti lucreaza in prezent in 37 de spitale pshiatrice, 75 de sectii psihiatrice din alte unitati spitalicesti si 66 de centre de sanatate mintala. Aceste institutii, in exclusivitate de stat, gestioneaza, cel putin la nivel teoretic, circa 300.000 de persoane cu tulburari psihice, daca ne raportam la procentul de 1-2% pacienti cu probleme psihice severe din totalul populatiei, indicat de Organizatia Mondiala a Sanatatii. Asta inseamna ca, la o populatie de aproximativ 800.000 de locuitori citi sint in judetul Iasi, intre 8.000 si 16.000 au probleme de sanatate mintala. "In ceea ce priveste prevalenta tulburarilor psihice, statisticile OMS sint si mai ingrijoratoare. Unul din trei oameni au avut, au sau vor dezvolta in viitor o tulburare psihica", spune dr. Serban Turliuc.

Adica peste 260.000 de locuitori din regiunea Iasului si 7 milioane de romani in total. Numarul real al cetatenilor Romaniei care au in prezent astfel de afectiuni ramine inca o necunoscuta la nivel guvernamental.

"In 2004, Ministerul Sanatatii Publice a aprobat un studiu de incidenta si prevalenta a tulburarilor mintale, contractat cu Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Sanatate (actuala Scoala Nationala de Sanatate Publica si Management Sanitar). Cercetarea trebuia facuta pe un esantion de 5100 de gospodarii. In 2007, finantarea nu a mai fost asigurata de minister, astfel ca studiul nu a mai fost finalizat", spune Mugur Ciumageanu.

Din cei presupusi 300.000 de romani cu probleme psihice severe, doar 90.000 sint permanent monitorizati, fiind evaluati potrivit legii, de doua ori pe an. Ei reprezinta pacientii aflati in evidentele Autoritatii Nationale Pentru Handicap, din care 70.000 sint diagnosticati cu handicap psihiatric grav. "Practic, ceilalti peste 200.000 nu sint in mod constant in evidentele nimanui", concluzioneaza Mugur Ciumageanu.

Analiza este parte a proiectului Emiliei Chiscop, bursier "Rosalynn Carter" pentru jurnalism pe probleme de sanatate mintala 2008-2009. Bursele sint acordate anual de Centrul Presidential Rosalynn si Jimmy Carter din Atlanta, SUA, pentru zece jurnalisti din lume, pe baza unei selectii de proiecte ce vizeaza reducerea discriminarii persoanelor cu tulburari psihice.

Used with permission from Emilia Chiscop and Ziarul de Iasa. Copyright 2008.